Stresul - între necesitate și schimbare

Ce este stresul?

Stresul reprezintă o dimensiune psihologică a lumii contemporane, în continuă expansiune, având implicații biologice multiple, certificate de includerea lui între factorii de risc în patogeneză.

Selye definește stresul ca fiind orice răspuns al organismului consecutiv oricărei cerințe sau solicitări exercitate asupra organismului de către un evantai larg de agenți cauzali – fizici, chimici, biologici, psihici etc. Stresul este un fenomen nelipsit din viața noastră cotidiană care reprezintă o consecință inevitabilă a vieții. Acest lucru l-a determinat pe Hans Selye să afirme că ”fără stres nu ar exista viață”. El definește stresul la început ca fiind o agresiune, apoi ca o reacție a subiectului la agresiune, ultima reprezentând un agent stresor.

Stresul ca necesitate

Stresul reprezintă un aspect normal și necesar vieții, aspect de care omul nu poate scăpa. Stresul poate genera un disconfort temporar și de asemenea poate induce consecințe pe termen lung. În timp ce prea mult stres poate altera starea de sănătate a unui individ cât și bunăstarea acestuia, un anumit volum de stres este necesar pentru supraviețuire. Stresul se poate concretiza în diminuarea normalității funcțiilor sau chiar în apariția bolilor, dar poate ajuta persoana aflată într-o stare de pericol și contribuie în accentuarea achizițiilor. Adaptarea constituie condiția fundamentală a supraviețuirii ființelor vii în natură și societate. Atât în cazul omului cât și al animalului, reacțiile adaptative sunt în marea lor majoritate învățate, dobândite.

Schimbarea provoacă stres

Deși stresul a făcut parte integrantă din viața omului încă din comuna primitivă, în societatea contemporană discrepanța dintre resursele adaptative psihologice ale individului și exigențele ajunse la un nivel maxim din partea mediului (nu atât natural, cât social) s-a adâncit la maximum. În limbajul curent, stresul este un sinonim al îngrijorării, deși organismul nostru are o altă perspectivă – pentru organism stresul este sinonim cu schimbare. Astfel, tot ceea ce provoacă o schimbare în viața noastră provoacă de fapt stres. Nu contează dacă este o schimbare bună sau rea pentru că ambele sunt considerate stresante de organismul nostru. Astfel, tot ceea ce provoacă schimbări în rutina noastră provoacă și stres, tot ceea ce provoacă schimbări asupra sănătății noastre organice cauzează stres, de asemenea imaginarea unor schimbări în viața noastră sunt la fel de stresante ca și schimbările reale. Stresul poate fi somatic, poate fi psihic și poate fi o sursă pentru conduitele dezadaptative.

Dacă vrei să citești mai multe despre stres:

• Conrad, C.D. (2011). The handbook of stress. Neuropsychological effects on the brain. UK: Editura Wiley-Blackwell;

• Frone, M. R., McFarlin, D. B. (1989). Chronic occupational stressors, self-focused attention, and well-being: Testing a cybernetic model of stress. Journal of Applied Psychology, 74(6), 876–883.

Dacă vrei să vezi filme unde impactul stresului este vizibil:

• The Pursuit of Happyness (2006) - arată stresul cronic și cumulativ prin presiune financiară, nesiguranță, responsabilitate parentală, lipsa controlului și efortul de a continua să funcționezi când resursele psihice sunt aproape epuizate