Dependența de jocurile de noroc și Adolescenții

În perioada 14 - 28 octombrie am avut ocazia de a participa la un curs din Spania pe tema dependenței de jocurile de noroc în rândul minorilor și adolescenților, cu sprijinul Fundación Fad Juventud și Conselleria de Sanitat - Generalitat Valenciana. M-a surprins plăcut că abordarea a fost una sistemică, care a pus accent și pe neurobiologia tinerilor expuși la acest tip de dependență, dar și pe modul în care familia resimte efectele acestei expuneri. Diverse studii arată că jocurile de noroc sunt deja o activitate foarte răspândită printre persoanele minore. Potrivit studiului ESPAD 2024, procentul elevilor europeni de 15–16 ani cu un profil de joc potențial dăunător s-a dublat în doar 5 ani, de la 4,7% în 2019 la 8,5% în 2024, o creștere alarmantă, care reflectă extinderea fenomenului.

Jocul de noroc – o tulburare recunoscută clinic

Din 2018 tulburarea de jocuri de noroc este recunoscută oficial ca adicție, cunoscută și sub denumirile de ludopatie, joc patologic sau dependență de pariuri. S-a demonstrat că jocurile de noroc activează aceleași circuite cerebrale ca drogurile, iar criteriile de diagnostic sunt similare:

• pierderea controlului asupra comportamentului de joc;

• nevoia de a juca tot mai des și cu sume mai mari - toleranță;

• simptome de sevraj: iritabilitate, neliniște, obsesie când nu se joacă;

• interferență cu alte domenii ale vieții: muncă, școală, familie.

Consecințele jocurilor de noroc asupra vieții și relațiilor

Pe măsură ce dependența se agravează, consecințele devin vizibile în multiple planuri:

• probleme financiare și juridice: datorii, fraude, furturi, creditori;

• scăderea performanței profesionale sau școlare;

• absenteism și demotivare;

• deteriorarea relațiilor familiale și pierderea legăturilor semnificative;

• comorbidități: consum de tutun, alcool, anxietate, depresie sau alte tulburări psihice.

Tinerii afectați pot manifesta deteriorare psihosocială, absenteism școlar, datorii și detașare emoțională față de familie. Consecințele nu se opresc la persoana care joacă: întreaga familie este afectată. Membrii acesteia resimt vinovăție, rușine, stres, anxietate și dificultăți economice, iar relațiile dintre ei se pot deteriora semnificativ.

Cum se dezvoltă dependența de jocuri de noroc

La fel ca în cazul dependențelor de substanțe, dependența de jocuri de noroc se dezvoltă treptat. Potențialul adictiv al jocului provoacă o schimbare subtilă, dar progresivă, în relația persoanei cu pariurile, o schimbare greu de observat la început. Această transformare se consolidează pe măsură ce crește frecvența și intensitatea jocului, fiind influențată de factori personali, emoționali și sociali.

Pe baza gravității și a consecințelor, se pot distinge 4 tipuri de jucători:

1. Jucătorul social, recreativ: joacă ocazional, pentru distracție, fără impact asupra vieții sale;

2. Jucătorul cu risc: joacă mai frecvent, începe să mintă despre activitate sau să neglijeze alte responsabilități;

3. Jucătorul problematic: petrece mult timp și cheltuie mai mult decât intenționa, ascunzând activitatea de familie și folosind jocul ca evadare.

4. Jucătorul patologic: nu mai poate controla impulsul de a paria, resimte o dependență emoțională și joacă pentru a recupera pierderile, afectându-și grav viața personală, profesională și financiară.

Deși am putea crede că principala motivație a cuiva care pariază este dorința de a câștiga bani, realitatea este mult mai complexă.

Motivațiile din spatele jocului de noroc

Este adevărat că mulți joacă din motive economice, însă dincolo de dorința de câștig financiar există alte motivații importante:

• motivații sociale sau recreative: pentru unii tineri, jocul este o formă de distracție sau o activitate de grup, ei pariază pentru a se integra, pentru a nu fi respinși sau criticați și pentru a se simți acceptați;

• motivații economice: dorința de a obține bani ușor și rapid, uneori cu iluzia că o victorie le-ar putea schimba viața. De multe ori, această motivație se bazează pe o percepție greșită privind șansele reale de succes și pe falsa credință că pot controla rezultatul;

• motivații de evitare a problemelor: jocul devine un mijloc de a fugi de griji, tristețe sau stres, oferind temporar senzația de siguranță și control;

• motivații de auto-îmbunătățire: la început, jocul este perceput ca incitant și distractiv, dar în timp devine o modalitate de a schimba starea de spirit sau de a simți satisfacție.

Cercetările arată că persoanele cu un grad mai ridicat de dependență tind să joace pentru a face față emoțiilor percepute ca fiind negative și stresului, nu pentru bani. În aceste cazuri, puternic impactați sunt adolescenții, în cazul cărora jocurile de noroc sunt acceptate social, iar accesibilitatea lor constantă favorizează normalizarea acestui comportament.

Adolescența, o perioadă de vulnerabilitate

Adolescența este o etapă în care tinerii își formează tipare de comportament care se consolidează ulterior în viața adultă. În prezent, o mai mare implicare a minorilor în viața socială, atât din partea familiilor, cât și a mass-mediei, precum și un ritm social accelerat, au făcut ca unele comportamente și roluri sociale să apară de la vârste tot mai fragede. Totuși, nu trebuie să uităm că adolescența este o perioadă vulnerabilă, în care nu sunt încă dezvoltate toate competențele și abilitățile sociale și de protecție necesare pentru viață. Cercetările arată că vârsta medie de debut în jocuri de noroc este de 14–15 ani, adolescenții percep jocurile de noroc ca fiind activități normale și tolerate social. Publicitatea intensă și accesul digital anonim contribuie la expunerea timpurie, astfel jocul de noroc devine o formă de divertisment între tineri. Influența grupului de prieteni este extrem de puternică, iar capacitatea de a rezista presiunii sociale este scăzută.

Jocurile de noroc nu sunt doar o distracție aparent inofensivă: ele pot deveni o formă de dependență cu consecințe profunde asupra sănătății emoționale, relațiilor și vieții sociale, mai ales atunci când debutul are loc la vârste fragede.

Conștientizarea, educația și sprijinul familial sunt esențiale pentru prevenirea acestui fenomen. A vorbi deschis despre riscuri, a seta limite clare și a oferi alternative sănătoase de petrecere a timpului liber pot face diferența între un joc ocazional și o dependență care distruge vieți.

Dacă vrei să citești mai multe despre dependența de jocurile de noroc, poți citi:

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0306460319310779?via%3Dihub

https://www.who.int/

Dacă preferi video: