Blue Monday - Tristețe sau Depresie - Cum facem diferența?

Probabil ai auzit de Blue Monday, așa-numita „cea mai deprimantă zi din an”, care ar apărea, de regulă, în a treia zi de luni din ianuarie. Conceptul a apărut în urmă cu aproape 20 de ani și a fost intens promovat în media, mai ales pentru că oferă o explicație simplă și ușor de digerat pentru o stare pe care mulți oameni o resimt la început de an: oboseală, demotivare, tristețe, iritabilitate.

Din punct de vedere științific însă, Blue Monday nu este un concept validat clinic. Nu există dovezi care să arate că o anumită zi din an ar fi, în mod obiectiv, mai deprimantă decât altele. Cu toate acestea, ideea de Blue Monday poate fi un bun punct de plecare pentru o discuție mult mai importantă și mai serioasă: ce este depresia, cum se manifestă și cum o diferențiem de stările normale de tristețe sau de funcționare pe pilot automat.

Ce este depresia?

Depresia este o tulburare de sănătate mintală caracterizată printr-o stare persistentă de tristețe, gol interior sau lipsă de speranță, însoțită de modificări la nivel emoțional, cognitiv, comportamental și fizic.

Nu este o slăbiciune de caracter, nu este lipsă de voință și nu dispare prin simpla decizie de „a gândi pozitiv”. Depresia afectează modul în care o persoană gândește despre sine, lume și viitor, simte emoțiile (sau, uneori, incapacitatea de a le mai simți), funcționează în viața de zi cu zi (muncă, relații, îngrijire personală).

Simptomele depresiei

Depresia nu înseamnă doar tristețe. Deși nu este necesar ca toate aceste simptome să fie prezente pentru a vorbi despre depresie, printre cele mai frecvente sunt:

• tristețe persistentă;

• senzație de gol interior;

• pierderea interesului sau a plăcerii pentru activități care înainte erau importante;

• oboseală constantă;

• lipsă de energie;

• tulburări de somn caracterizate prin insomnie sau somn excesiv;

• modificări ale apetitului și greutății;

• dificultăți de concentrare și luare a deciziilor;

• sentimente de vinovăție excesivă sau inutilitate;

• iritabilitate crescută;

• gânduri legate de moarte sau suicid.

Tristețe sau depresie?

Tristețea este o emoție normală, firească și sănătoasă. Apare ca răspuns la pierdere, dezamăgire, eșec sau schimbare. Cum diferențiem totuși tristețea de depresie? Tristețea este de obicei legată de un eveniment clar și se diminuează în timp, iar persoana încă mai poate simți bucurie în anumite momente. Depresia persistă săptămâni sau luni, chiar și în absența unui motiv evident, iar capacitatea de a simți plăcere este profund diminuată sau absentă.

Forme de depresie

Depresia nu arată la fel pentru toți oamenii. Există mai multe forme, cu intensități și manifestări diferite, dintre care amintesc 5 cele mai des întâlnite în cabinet și în viața de zi cu zi:

1. Depresia majoră sau Depresia clinică. Este forma cea mai cunoscută și cea mai severă, iar simptomele sunt intense, persistente și afectează semnificativ funcționarea zilnică.

2. Tulburarea depresivă persistentă sau Distimia. Este o formă cronică de depresie, cu simptome mai puțin intense decât depresia majoră, dar care durează ani de zile. Persoana poate spune adesea: „așa sunt eu, mai trist/ă de fel”.

3. Depresia sezonieră. Apare în special în lunile de toamnă - iarnă și este asociată cu lipsa luminii naturale, iar aici se face, de multe ori, legătura superficială cu Blue Monday.

4. Depresia postpartum. Apare după naștere și este diferită de așa-numitul „baby blues” și necesită atenție și suport specializat.

5. Depresia funcțională. Este cea mai puțin discutată, căci este o formă în care persoana continuă să funcționeze aparent normal, dar cu un cost emoțional intern foarte mare.

Depresie clinică versus Depresie funcțională

Depresia clinică afectează vizibil funcționarea zilnică, persoana poate avea dificultăți majore în a se ridica din pat, a merge la muncă sau a menține relații, iar suferința este evidentă și pentru cei din jur.

În depresia funcțională persoana merge la muncă, își îndeplinește responsabilitățile, „pare bine”, în timp ce în interior există însă epuizare emoțională, gol, auto-critică severă. Adesea este invalidată de mesaje de genul „dar tu ești puternic/ă, le faci pe toate, ce motive ai să fii deprimat/ă?”, este frecvent trecută cu vederea, inclusiv de către persoana care o trăiește. Această formă este deosebit de periculoasă tocmai pentru că poate rămâne mult timp nediagnosticată.

Când e momentul să ceri ajutor?

Dacă starea de tristețe, lipsă de sens sau epuizare durează mai mult de două săptămâni, interferează cu viața personală sau profesională și este însoțită de gânduri de auto-vătămare sau suicid, sprijinul unui psihiatru și/sau psiholog nu este un eșec, ci un act de grijă față de sine.

Blue Monday poate fi un titlu atrăgător, dar depresia nu ține cont de zile din calendar. Ea merită înțeleasă, recunoscută și tratată cu seriozitate și compasiune.

Dacă te regăsești în rândurile de mai sus, este important să știi că nu ești singur/ă și că există ajutor specializat adaptat nevoilor tale. Pentru a avea aceste informații și sub altă formă, mai jos găsești diverse surse de informare.

Dacă vrei să citești mai multe despre depresie poți citi:

• Johann Hari - ”Legături pierdute: Cauze reale ale depresiei și soluții surprinzătoare” - cartea pleacă de la ideea că multe forme de depresie și anxietate nu pot fi explicate doar prin biologie, ci sunt legate de deconectarea oamenilor de la traumele din trecut, de la relații, de la muncă semnificativă, de natură și de viitor, iar reconectarea la aceste lucruri poate avea efecte terapeutice reale;

• Andrew Solomon - „Demonul amiezii. Un atlas al depresiei” - este o combinație de memorie personală, cercetare științifică și contexte culturale privind depresia.

Dacă vrei să vezi filme pe această temă, poți vedea:

• After Life (2019–2022) - un serial despre un bărbat care, după moartea soției, se confruntă cu depresie și sensul vieții, cu abordări emoționale și umor negru;

• The Perks of Being a Wallflower (2012) - un film menționat de critici ca film sensibil despre depresie și PTSD la adolescenți, cu accente emoționale puternice;

• Silver Linings Playbook (2012) - un film interesant tocmai pentru că nu e doar despre depresie pură, ci despre spectrul tulburărilor afective, relații și recuperare imperfectă.

Dacă vrei să vezi piese de teatru pe această temă, îți recomand:

• „Vocea dinlăuntru” de la Asociația Artiplex – spectacol bazat pe piesa The Sound Inside de Adam Rapp și exploră sănătatea mintală în mediul artistic, depresia, anxietatea, singurătatea și presiunea performanței;

• „TOTO!” de la Teatrul Masca - nu e un spectacol despre depresie în sens clinic, dar are un nucleu afectiv profund care pune accent pe legături emoționale, explorează durerea pierderii și singurătatea, evidențiază cum dragostea și prietenia pot fi ancore în momentele dificile.